Duminică cu gust de portocale

Nu pot să afirm că-s pierdută după gătit bucate. De mâncat ceva bunişor imi place, cu condiţia că nu-s eu bucătăreasa 🙂 . Cu toate acestea îmi plac bucătăriile mari şi luminoase şi am o colecţie de reţete începută încă din anii de liceu. Mă uit uneori pe raftul din bucătărie, dedicat reţetelor şi mă întreb, de ce oare timp de atâţia ani adun diferite articole, reviste şi cărţi dedicate preparării bucatelor, dacă  nu-s o bucătăreasă dedicată? Încă nu am găsit răspunsul la întrebare, cert este faptul că de câte ori găsesc o reţetă interesantă( de dorit cu fotografia alături) o pun pe raftul  din bucătărie cu promisiunea că într-o zi sigur o fac. Nu ştiu dacă am ajuns să fac măcar a treia parte din bucatele frumos ilustrate din colecţie şi de foarte multe ori chiar dacă le fac nu ies chiar ca pe fotografie dar , continui mai departe să fiu fascinata de reţete . Uneori, când am ceva timp le scot pe toate şi mă uit prin ele, simplul fapt că le răsfoiesc şi le citesc mă fac să mă simt bine. Alteori, încerc sa fac câte una( şi de cele mai multe ori nu mă ţin de ceea ce-i scris acolo, ori pentru că-mi lipseşte ceva, ori pentru că îmi pare mie că o să iasă mai bine dacă mai pun ceva şi de la mine).

Astăzi dis de duminică dimineaţa, cum odoraşii mei dormeau duşi şi dulce, m-am retras la bucătărie şi  în timp ce-mi luam cafeluţa , am scos la întâmplare câteva foi de pe raftul cu „minuni”. Mi-a atras atenţia reţeta de chec de portocale şi m-am aventurat .Ca să mă ţin de tradiţie nu am pus pudră de migdale,  în rest a mers totul ca la carte.

În timp ce se cocea checul, am descoperit că am în frigider câteva foi de foetaj  şi am făcut repede şi câţiva „croissants” cu brânză.

Aici mă laud un pic cu rezultatul muncii mele. Deja am avut ca mulţumire zâmbetele fericite şi exclamaţiile de mulţumire a copiilor.

Pofta mare şi vouă! 😉

DSC02360

DSC02359

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

DSC02361